Cheltuielile Poloniei pentru bunăstarea socială sunt mai mici decât în oricare alt stat membru al UE, chiar în urma ţărilor comparativ mai sărace precum România şi Bulgaria, scrie Dziennik. Potrivit unui raport recent Eurostat, Polonia cheltuieşte numai 0.8% din PIB pe bunăstare şi prestaţii familiale, în jur de o treime din media UE. În timp ce ONG-urile au tras de mult semnalul de alarmă, mulţi beneficiari ai alocaţiilor sociale trăiesc în sărăcie cruntă, subliniază cotidianul polonez, citând cazul unei mame celibatare cu şapte copii, Wiesława Sobocińska, care trăieşte doar cu un total de alocaţii de 1400 zlotys (350 euro) pe lună.
Experţii, adaugă ziarul, cred că principala problemă nu este lipsa de fonduri, ci mai degrabă un sistem ineficient de distribuţie. "Avem douăzeci de ani de întârziere faţă de occident din acest punct de vedere", comentează Anna Oińska de la ATD Fourth World, o mişcare internaţională dedicată luptei împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale. "Alocaţiile sociale sunt distribuite într-un mod complet negândit, după o un singură schemă, şi fără nici un control public."
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.