"Ziua în care am ținut piept Europei", titrează The Daily Mail, după ce parlamentarii britanici au "sfidat" o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului prin care se acorda prizonierilor dreptul de vot. După "șase ore de dezbateri aprinse", relatează cotidianul fățiș eurosceptic, parlamentarii s-au pronunțat cu 234 de voturi contra 22 pentru a nu întrerupe o lege pronunţată în urmă cu 140 de ani pentru deținuții care vor să ia parte la alegeri, "pentru că cei care comit o infracțiune și-au încălcat contractul cu societatea". În 2004, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDH) a declarat condamnările britanice ca fiind discriminatorii, în urma plângerii depuse de John Hirst, condamnat pentru uciderea proprietarei lui, în 1979. "Această hotărâre a împins Parlamentul într-o confruntare fără precedent cu CEDH", scrie cotidianul londonez, adăugând că "Parlamentul britanic, care s-a dovedit mult timp a fi indolent în fața erodării puterilor și prerogativelor sale de către instituțiile europene, a ripostat în sfârșit".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.