"Liderii europeni au decis o mărire a fondului de salvare", titrează FT. Mecanismului european de 440 miliarde de euro i se va da o putere sporită de creditare pentru a face faţă crizei datoriilor din zona euro, scrie ziarul. În timp ce un proiect de propunere citat de ziar include posibilitatea pentru acest fond de a cumpăra obligaţiuni direct pe piaţă, planurile concrete nu vor fi gata până luna viitoare. Până acum Germania – care va trebui să suporte cea mai mare parte a notei de plată – nu pare prea dornică să cumpere obligaţiuni de stat pentru a-şi ajuta partenerii la ananghie, continuă cotidianul. Coordonarea între cele 17 ţări din zona euro în materie de impozitare, pensii şi legi privind îndatorarea este menţionată de propunere, dar proiectul nu obligă deocamdată niciun membru la "pactul de competitivitate" pledat de Angela Merkel, adaugă FT.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.