“Pieţele se aruncă pe împrumutul european”, scrie Les Echos pe prima pagină. În 25 ianuarie, Fondul european de stabilitate (FESF) a obţinut 5 miliarde de euro de pe pieţe, dintre care 3.3 miliarde vor fi imediat alocate Irlandei. “Emisia de obligaţiuni a întâmpinat o cerere spectaculoasă: nu mai puţin de 500 de ordine au venit din lumea întreagă, mai ales din Asia”, informează cotidianul economic. Aceasta primă emisie a FESF este “un veritabil plebiscit”, asigură Les Echos. “Să nu se supere euroscepticii, dar acest succes validează mai ales riposta Uniunii la criza zonei euro. Solidaritatea comunitară a câştigat”. Această operaţiune “marchează o ruptură”, căci “pentru nenumăraţi investitori, titlurile FESF, care oferă garanţii apropiate celor din Bund-ul german dar pentru o valorizare superioară, prefigurează viitoarele obligaţiuni euro”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.