“Buget salvat pe cheltuiala pensionarilor”, titrează Dziennik Gazeta Prawna, după anunţul celei mai radicale schimbări a sistemului de pensii polonez din ultimii 11 ani. La actualul sistem de pensii public-privat, polonezii contribuie cu 7,3% din câştiguri pentru fondurile private (OFE), şi cu 12,29% pentru asigurările sociale (ZUS). Dorind să contrabalanseze deficitul de la asigurările sociale, guvernul polonez e pe cale să taie contribuţia la OFE până la 2,3%, şi să trimită restul de 5% la ZUS. Guvernul susţine că prin această măsură vor creşte pensiile în viitor, dar experţii sunt sceptici. “Deja foarte complicatul sistem va deveni şi mai complex, cu scopul, mai întâi de a ajuta finanţele statului, şi apoi, de a-i calma pe viitorii pensionari”, conchide cotidianul din Varşovia. Ziarul estimează că reforma generală a sistemului de pensii, care va fi pusă în practică din aprilie, va aduce guvernului o economie de 1,2% din PIB.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.