“Guvernul va naţionaliza în septembrie casele de economii cu active toxice”, scrie El País. Pe 24 ianuarie, vicepreşedintele guvernului spaniol, Elena Salgado, a dat termen până în toamnă caselor de economii să se refinanţeze şi să atingă un minim de fonduri proprii echivalent cu 8% din activele lor. Nevoia de finanţare este estimată la 20 de miliarde de euro şi obiectivul este o recapitalizare “mai rapidă şi mai intensă decât cea cerută de calendarul internaţional (normele Basel III)” făcând apel la investitori privaţi. Această “reconversie radicală”, estimează cotidianul în editorialul său, “ar trebui să calmeze pieţele” şi să uşureze presiunea asupra datoriei spaniole. În caz de eşec al acestui proces, băncile care nu îşi respectă obligaţiile “vor fi parţial naţionalizate şi în mod tranzitoriu”, conchide El País.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.