"Danemarca destinaţia numărul unu a refugiaţilor" titrează Jyllands-Posten pe prima pagină. În 2009, 48% dintre solicitanţii de azil au obţinut statutul de refugiat, ceea ce este aproape dublu faţă de media europeană (27%), explică ziarul. În Franţa, scrie cotidianul, rata este de 14%, în timp ce în Germania este de 37%. Potrivit agenţiei europene Frontex, care se ocupă cu cooperarea în materie de supraveghere a frontierelor externe, 90% dintre refugiaţii care sosesc în Europa trec prin Grecia, apoi se îndreaptă spre alte ţări, în special spre Danemarca şi Germania. O situaţie, scrie Jyllands-Posten, denunţată de Partidul Poporului danez. Mişcarea de extremă dreapta, care susţine guvernul, se teme într-adevăr ca acest lucru să nu atragă masiv imigranţii.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.