"Natalitatea franceză, din record în record", titrează Les Echos. În 2010, franţuzoaicele au dat naştere la 828 000 de copii, cel mai ridicat număr din ultimii 39 de ani, potrivit cifrelor oficiale publicate în 19 ianuarie. Cu o rată a natalității de 2,01 copii pe femeie – nivelul cel mai ridicat din UE după Irlanda (2,07) – populaţia franceză este deja de 65 de milioane de persoane. "Ceea ce plasează Franţa pe al doilea loc în Europa celor Douăzeci şi Șapte, în urma Germaniei (81,8 milioane de locuitori). Şi aici este vorba, încă odată, de o specificitate franceză. Și populația Italiei şi Spaniei, de exemplu, este în creștere, dar mai ales din cauza sporului migratoriu. În Franţa dimpotrivă, sporul migratoriu (+75 000) rămâne foarte modest faţă de sporul natural (+283 000)".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.