"Bob Diamond: Nici o scuză. Nici o reţinere. Nici o ruşine", se indignează The Independent. Pe 11 ianuarie, în faţa deputaţilor britanici care îl chestionau asupra celor 7 miliarde de lire sterline (8,4 miliarde de euro) de prime care vor fi distribuite în The City anul acesta, patronul de la Barclays a afirmat că "epoca în care bancherii trebuiau să aibă regrete pentru greşelile lor, care au antrenat Marea Britanie în cea mai groaznică recesiune [...], a trecut".
În editorialul său, cotidianul londonez se întreabă cum de "poate apăra Diamond aceste bonusuri, purtând un astfel de nume, cu rezonanţă opulentă", când şi el însuşi va încasa probabil aproximativ 8,5 milioane de lire sterline (9,6 milioane de euro), şi îi sugerează să treacă la numele de Bob "Diamante" (paiete). "Ele nu sunt scumpe şi crează mici reflexe strălucitoare: exact ceea ce e necesar pentru o mulţime de oameni în timpuri de austeritate".
În acest timp, pe continent, băncile germane pregătesc ofensiva împotriva înăspririi taxei bancare introduse anul acesta. Căci "Berlin intenţionează să facă să sângereze şi mai mult băncile", titrează Financial Times Deutschland. Taxa ar fi destinată alimentării unui fond de ajutor destinat instituţiilor în dificultate, pentru a nu mai face să plătească contribuabilii. În timp ce taxa actuală este limitată la 15% din profiturile anuale, guvernul "consideră dintr-o dată că băncile vor putea plăti şi mai mult" şi vrea să anuleze această limită. "Sectorul este furios", constată FTD, care reproşează guvernului "care avansează zilnic o altă propunere, cum ar fi taxa bancară, limitarea bonusurilor sau taxa asupra tranzacţiilor financiare, de a invita efectiv băncile să găsească artificii contabile".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.