"Populaţia oraşelor mari descreşte rapid", titrează alarmat Rzeczpospolita. În ultimii zece ani, un oraş precum Łódź, care avea 800 000 de locuitori, numără acum doar 740 00 de persoane, o cifră care ar putea scădea la 600 000 în următorii douăzeci de ani. Şi alte oraşe poloneze sunt confruntate cu aceleaşi dificultăţi, cu excepţia Varşoviei, a cărei populaţie a crescut în mod constant, atingând la ora actuală 1,72 de milioane de locuitori. "Oamenii se duc acolo unde găsesc locuri de muncă bune", declară un informatician în vârstă de 39 de ani, care tocmai s-a mutat de la Łódź la Cracovia, unde câştigă acum de trei ori mai mult ca înainte. Conform Oficiului Central de Statistică (GUS), golirea oraşelor poloneze este reprezentativă pentru o tendinţă demografică mai generală. Scăderea ratei natalităţii, emigraţia, şi politicile sociale actuale ale Poloniei, conduc la diminuarea populaţiei de la cei 38 de milioane de locuitori actuali la puţin peste 35 de milioane în 2035.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.