"Cei bogaţi vor îngheţa bugetul UE în 2 ani", titrează Dziennik Gazeta Prawna. În 18 decembrie, într-o scrisoare către José Manuel Barroso, Franţa, Germania, Olanda şi Finlanda, conduse de Marea Britanie, au cerut ca începând din 2014, viitoarele bugete ale UE să nu crească mai mult decât inflaţia. Ori, cum explică La Croix, Londra, Paris şi Berlinul au convenit ca "variabila de ajustare să nu mai fie politica agricolă comună (PAC), ci fondurile structurale. Aceste fonduri vor reprezenta în 2011 aproximativ 56% din cheltuielile UE (53,3 miliarde de euro), fie primul element bugetar european".
Cotidianul parizian observă că utilizarea acestor fonduri este contestată, deoarece acestea "servesc din ce în ce mai mult astăzi la punerea la nivel a economiilor din Europa de Est". În special a Poloniei, care "se distinge ca utilizator exemplar al fondurilor comunitare". De partea sa Dziennik Gazeta Prawna scrie că Franţa are tot interesul să ocrotească bugetul PAC, fiind beneficiarul principal. Polonia, principalul beneficiar al fondurilor structurale, este deci ameninţată. Citându-l pe deputatul european Jacek Saryusz-Wolski, cotidianul din Varşovia afirmă că Polonia "poate conta pe sprijinul tuturor statelor membre din Europa Centrală. Dar ar trebui să caute, de asemenea, şi sprijinul unor ţări "vechi", în special Italia, Spania, Portugalia şi Grecia".
Dziennik Gazeta Prawna a adăugat că Comisia Europeană ar putea fi, de asemenea, un aliat. "Adevărata bătălie bugetară nu va începe înainte de iunie 2011, când Comisia îşi va prezenta prima propunere oficială pentru perspectivele financiare ale perioadei 2014-2020", spune El Pais. Dar această bătălie bugetară promite a fi grea, previne Dziennik Gazeta Prawna, întrucât principalii contribuabili la bugetul UE "nu se gândesc la astuparea râpei dintre 'noua' şi 'vechea' Europă, ci la mijloace de supravieţuire".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.