“BCE se teme de legea irlandeză a băncilor”, titrează The Irish Times. Într-un raport semnat de preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, BCE şi-a exprimat “îngrijorarea serioasă” pe tema unei legi reformiste foarte controversate a instituţiilor de credit, adoptată de Parlament pe 15 decembrie. Această legislaţie de urgenţă dă ministrului irlandez al Finanţelor, Brian Lenihan puteri foarte extinse până în 2012 pentru a reorganiza sectorul bancar distrus. Lenihan are de acum “puterea de a respinge acţionarii, de a da afară directorii, de a impune pierderi deţinătorilor de acţiuni şi de a transfera credite sau depozite băncilor irlandeze”. BCE se teme de riscul pe care îl implică conferirea de lichidităţi băncilor irlandeze şi se teme că această lege să nu contravină propriilor reguli. “Potrivit ultimelor cifre, băncile irlandeze dispun de vreo 136 de miliarde de euro în împrumuturi de la BCE – adică un sfert din totalul zonei euro”, notează cotidianul din Dublin.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.