Catherine Ashton avea "o ocazie de vis pentru a protesta împotriva atitudinii neruşinate a Chinei faţă de premiul Nobel", consideră Dagens Nyheter. Asistând la decernarea premiului Nobel pentru Pace dizidentului chinez Liu Xiaobo, în 10 decembrie, la Oslo, Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe ar fi putut arăta că "Europa nu cedează atunci când regimul chinez încearcă să pună botniţă apărătorilor drepturilor omului". Din nefericire, regretă ziarul, chiar dacă Bruxelles explică faptul că Lady Ashton nu a fost invitată, "doar dorinţa sa de a place la cât mai multă lume a împiedicat-o să plece spre Norvegia". Căci "mesajul este clar", observă Dagens Nyheter: "o prezenţă la Primăria din Oslo s-ar fi tradus printr-o degradare a relaţiilor cu China".
Sigur, ansamblul ţărilor membre UE a participat la ceremonie, "dar ca şi responsabilă a diplomaţiei europene, Catherine Ashton s-ar fi putut foarte bine alătura grupului, şi rupe astfel cu prudenţa excesivă cu care s-a obişnuit deja, pentru a apăra cu energie drepturile lui Liu Xiaobo. Căci dacă UE însăşi nu apără valorile care o unesc, cum vor proceda oare statele în relaţiile cu prima dictatură mondială?"
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.