"Măsura fericirii", titrează Der Freitag, care consacră prima sa pagină PIB-ului, văzut ca o măsură a bunăstării unui stat. Dacă limitele creşterii ca indice ale fericirii sunt cunoscute de mai bine de 40 de ani, această conştientizare apare cu greu la politicienii germani, mai ales la Angela Merkel. Pusă în faţa entuziasmului internaţional pentru creşterea germană, Merkel, fizician de formaţie, ar putea să înceapă să creadă în miracole, estimează săptămânalul, care califică "adorarea germană a PIB-ului" ca fiind "în neconcordanţă cu timpurile noastre". Der Freitag avertizează totuşi asupra pericolului tentaţiei de a încredinţa autorităţilor crearea unui indice al fericirii, căci asta ar transforma democraţia în tehnocraţie a statisticii. Ar fi mai bine deci ca elaborarea unui indice al fericirii să rămână în responsabilitatea oamenilor de ştiinţă.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.