El Periódico de Catalunya scrie despre “ieşirea de urgenţă” pe care ar trebui să o reprezinte pentru Spania “noile măsuri economice pentru a asigura pieţele” anunţate de şeful guvernului José Luís Rodríguez Zapatero. Acest “al treilea plan de şoc într-un an” presupune privatizarea aeroporturilor Barajas (din Madrid) şi El Prat (din Barcelona) şi 30% din loteria naţională (care ar reprezenta 14 miliarde de euro din venitul total), ca şi reducerea impozitelor pe profit şi eliminarea cotelor pentru şomerii de lungă durată. Totuşi, aceste decizii, notează El Periódico “nu vor provoca o reducere a deficitului imediată, ci pe termen mediu”. Pentru a asigura pieţele, guvernul spaniol contează şi pe Banca Centrală Europeană, care, adaugă ziarul, după reuniunea sa din 2 decembrie, ar trebui să lanseze “un mesaj pozitiv pentru a combate pesimismul şi speculaţia”.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.