"Morţi pentru retrocomisioane?" Ziarul L’Humanité îşi pune întrebări despre noua "afacere de stat" franceză. La opt ani după atentatul din 8 mai 2002, care a ucis unsprezece ingineri francezi ai Direcţiei de Construcţii Navale (DCN) în Pakistan, ancheta se îndreaptă spre teza susţinută de mult timp de către familiile victimelor. Explozia ar fi fost legată de "existenţa unor retrocomisioane [o practică ilegală care consistă pentru vânzător în oferirea unui comision mai mare decât trebuie intermediarilor, pentru a recupera o parte din bani] legate de vânzarea de submarine Pakistanului, care ar fi fost destinate finanţării campaniei prezidenţiale a lui Edouard Balladur [rivalul lui Jacques Chirac în 1995] şi al cărui purtător de cuvânt era Nicolas Sarkozy", a scris cotidianul comunist. Potrivit familiilor, oprirea plăţilor acestor bani promişi – ordonată de la Elysée de către Jacques Chirac după ce a fost ales preşedinte – este ceea ce a generat atacul de la Karachi.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.