"Unde o să găsim 14 300 000 000 de euro?" se întreabă Ta Nea pe prima pagina, la o zi după prezentarea bugetului pe 2011 de către guvern. În afară de vizarea "unei reduceri a deficitului de 5 miliarde de euro în raport cu 2010, ceea ce ar duce-o la 17 miliarde de euro" (7,5% din PIB), notează cotidianul, executivul contează pe economisirea a mai mult de 14 miliarde de euro din cheltuielile publice. Aceste "noi măsuri de austeritate ar trebui să liniştească troika (Comisia Europeană, BCE, FMI) care se găseşte în continuare la Atena", pentru a evalua aplicarea planului de austeritate. "Ar trebui chiar să o impresioneze", adaugă Ta Nea, "pentru că ele sunt superioare celor 8,2% miliarde de euro pe care le ceruseră FMI şi UE". "Sunt întreprinderile publice cele care vor suferi, pentru că 10.000 de persoane vor fi concediate", precizează ziarul, care adaugă că "este prevăzută o creştere a TVA-ului de la 11% la 13% la anumite produse, ca şi un program extins al privatizărilor".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.