"Negocierile începute la Bruxelles între statele membre şi deputaţii europeni referitoare la bugetul pentru 2011 al Uniunii Europene au eşuat, luni, 15 noiembrie, ameninţând să arunce finanţele comunitare în criză", scrie Le Monde. Termenul pentru a găsi un nou acord fiind depăşit, "Comisia Europeană va trebui acum să stabilească un nou proiect, în timp ce primele luni ale anului viitor vor fi finanţate pe baza bugetului din 2010", precizează EUObserver.
Negocierile au eşuat pentru că statele membre au refuzat să acorde puteri suplimentare eurodeputaţilor în viitoarele discuţii pentru bugetul plurianual, precizează site-ul de informare. Miniştrii britanic şi olandez nu au vrut "să discute punctele litigioase asupra perspectivelor bugetare pe termen lung cum ar fi aducerea mai multor ‘resurse proprii’ pentru UE prin taxe suplimentare sau ‘flexibilitatea’ bugetului când apar cheltuieli neprevăzute".
"Capitalele ceruseră să limiteze creşterea bugetului la 2,91% (la o sumă de aproximativ 123 de miliarde de euro)", aminteşte Le Soir, "şi Parlamentul a sfârşit prin a accepta această măsură, chiar dacă iniţial dorise aproape dublu. Eurodeputaţii nu sunt insensibili la dificultăţile bugetare în care se găsesc astăzi toate statele membre, sau aproape". Dar, adaugă cotidianul bruxelez, "bătălia pe buget este mai ales politică. Parlamentul European vrea să fixeze o dată pentru viitor. Vrea să aibă un cuvânt de spus asupra finanţării viitoare a Uniunii".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.