“CAC 40 împotriva locurilor de muncă”: Libération a anchetat profiturile celor mai mari grupuri franceze şi arată că acestea din urmă au distrus în cinci ani aproape 40.000 de locuri de muncă, în timp ce şi-au multiplicat beneficiile şi au luat zeci de miliarde din ajutoare de la stat printr-un joc al scutirilor fiscale. Cotidianul se indignează astfel şi scrie că aceşti “mastodonţi” “îşi devorează ajutoarele publice” şi nu sunt “deloc jenaţi să facă din nereguli o condiţie necesară dezvoltării lor, cerând în acelaşi timp de la stat o generozitate fiscală indecentă”. Aceste ajutoare publice duc la o gaură de 172 de miliarde de euro pe an pentru stat, subliniază cotidianul, potrivit căruia, “în această perioadă de rigoare bugetară şi de stat aflat ‘în faliment’ se pune problema unei mai bune utilizări a acestor miliarde de euro.”
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.