"A trebuit să decid dacă vom lichida grupul liderilor ETA. Am spus nu. Şi nu ştiu dacă am luat cea mai bună decizie": această frază a lui Felipe González acoperă prima pagină a El País, care publică un lung interviu al fostului prim ministru socialist. González evocă aici "posibilitatea unică" pe care a avut-o de "a da ordinul de lichidare al tuturor şefilor" organizaţiei teroriste basce cu ocazia unei reuniuni clandestine care a avut loc în Franţa, la sfârşitul anilor 1980, o perioadă în care ETA domnea violent în Spania. El Mundo vede în acest interviu mărturisirea implicită a lui Gonzalez, cum că "controla războiul murdar" purtat împotriva ETA de către GAL, o organizaţie spaniolă paramilitară clandestină, a cărei existenţă fusese dezvăluită de către cotidianul conservator la începutul anilor 1990.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.