"Largheţea Bruxelles-ului declanşează o nouă furtună pe tema bugetului", titrează The Times. Deşi bugetul UE nu este trecut oficial pe agenda summit-ului Consiliului European din 28-29 octombrie, primul minitru britanic are intenţia "să implore liderii europeni să se restrângă în limitele posibilităţilor lor şi să frâneze planurile de mărire cu 6% a bugetului european, care cheltuieşte la ora actuală 130 milioane de euro pe an". Aripa eurosceptică a partidului său, îl supune pe Cameron unei presiuni din ce în ce mai mari, cerându-i să reducă bugetul UE şi să repatrieze controlul puterii în Marea Britanie. Cotidianul londonez notează că David Cameron "este puţin probabil să împiedice o mărire a bugetului cu cel puţin 2,9%, creştere deja aprobată de către Consiliul European, şi care reprezintă o contribuţie din partea Marii Britanii în valoare de 572 milioane de euro pentru anul viitor – în timp ce guvernul britanic trebuie să-şi reducă cheltuielile cu 25%".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.