De Morgen, 27 octombrie 2010
"Belgia se teme de o invazie de candidaţi la azil polititc veniţi din Albania", anunţă De Morgen. "1,3 milioane de albanezi [o treime din populaţie] au cerut un paşaport [albanez] pentru a intra pe teritoriul Uniunii Europene" începând din decembrie, când nu va mai fi nevoie de o viză pentru a intra în spaţiul Schengen, explică cotidianul. Acest fapt îngrijorează autorităţile belgiene, având în vedere că această ţară primeşte deja – proporţional vorbind – de patru ori mai multe cereri de azil politic decât media europeană. Numai Suedia şi Cipru înregistrează un scor mai ridicat. În absenţa unui guvern stabil, "problema este lipsa totală de politică" de azil, regretă De Morgen şi acest lucru angrenează "tot felul de consecinîe inumane".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.