"Parlamentul European îl recompensează pe Farinas", titrează El Pais pe prima pagină. După o reuniune care a avut loc cu uşile închise la Strasbourg, în 21 octombrie, şefii grupurilor parlamentare s-au pus de acord pentru a atribui premiul Saharov 2010, de o valoare de 50 000 de euro, dizidentului cubanez care a petrecut ultimii 11 ani în închisoare şi care a purtat mai mult de douăzeci de greve ale foamei împotriva regimului castrist. Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European, a subliniat că "Farinas era gata să-şi sacrifice sănătatea şi viaţa pentru a obţine o schimbare în Cuba". Partidul Popular European (PPE) a susţinut alegerea lui Farinas iar cotidianul din München notează că "aplauzele venind din partea de centru-dreapta a Parlamentului contrastau cu tăcerea din stânga". O tăcere "care a lăsat apoi locul unei dezbateri asupra discreditării Parlamentului". Căci pentru nenumăraţi deputaţi, printre care un socialist spaniol intervievat de El Pais, "am decis să dăm premiul unei cauze care a fost deja auzită şi care este pe cale să fie rezolvată". Este pentru a treia oară, în ultimii zece ani, că premiul Saharov pentru apărarea drepturilor omului şi a democraţiei este atribuită unui dizident cuban.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.