"Kabul, Italia pleacă începând cu 2011", titrează La Repubblica. Moartea a patru militari italieni în 9 octombrie, într-o ambuscadă în provincia afgană Farah, a înteţit discuţia asupra duratei şi modalităţii participării italiene la misiunea FIAS. Guvernul caută o strategie de ieşire dintr-un conflict din zi în zi mai puţin popular: potrivit La Repubblica, Silvio Berlusconi ar negocia cu administraţia de la Washington retragerea contingentului italian în 2011 în schimbul trimiterii de noi instructori pentru armata afgană. Pe de altă parte, ministrul Apărării a anunţat că se gândeşte la armarea cu bombe a avioanelor italiene, destinate astăzi doar misiunilor de recunoaştere, pentru a apăra mai bine militarii. Acest gest ar constitui a nu se ştie câta violare a Constituţiei italiene, care, aminteşte La Stampa, infierează războiul ca "instrument împotriva libertăţii altor popoare şi ca mijloc de reglementare a controverselor internaţionale".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.