"Codul muncii virează la dreapta", constată Adevărul, care dezvăluie faptul că guvernul român pregăteşte "la cererea Fondului Monetar Internaţional" (FMI) o modificare a Codului Muncii care ar face ca săptămâna de lucru să crească de la 40 la 60 de ore, uşurând în acelaşi timp procedura de licenţiere. Aceste măsuri sunt contrare directivei europene care limitează timpul de muncă la 48 de ore pe săptămână. România, ca şi Anglia înaintea ei, "ar putea dispune de o derogare [opt-out] permiţând unei persoane să lucreze 60 de ore pe săptămână, dar nu mai mult de şase luni" la rând pe an, afirmă ziarul. In timp ce sindicatele ameninţă cu "o baie de sânge", ţara se regăseşte prinsă astfel între "exigenţele FMI şi avertismentele Europei" faţă de această lege.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.