"Bruxelles vrea să amendeze statele laxiste", titrează Le Figaro Economie care detaliază "arsenaul anti-deficit" dezvăluit la Bruxelles miercuri 29 septembrie. Comisia prevede îndeosebi să ceară echivalentul a 0,2% din PIB-ul ţărilor care se îndepărtează de Pactul de stabilitate. Această cauţiune ar putea fi transformată în amendă în cazul în care ţările nu ţin cont de recomandările europene. Aplicarea sancţiunilor nu se face în mod automat, explică Le Figaro, dar "odată hotărârea luată, o ţară nu se va putea opune decât dacă reuşeşte să obţină majoritatea calificată [în cadrul Consiliului] în termen de zece zile". Cele 27 de ţări sunt de acord în principiu, dar încă mai discută asupra gradului de severitate al acestui dispozitif. Paris doreşte, de exemplu, un vot prin majoritate simplă, mai uşor de obţinut, pe când Berlin "este gata să meargă şi mai departe decât Comisia".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.