"Sarkozy vrea ca Europa să participe la negocieri", scrie Le Figaro pe prima sa pagină. Şeful francez de Stat, care îl primea în 27 septembrie pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, doreşte o schimbare de "metodă" în discuţiile care se poartă între israelieni şi palestinieni. El a cerut mai ales o participare activă a UE ca şi a Uniunii pentru Mediterana , "care este afectată de acest conflict". "Principal distributor de fonduri în procesele de pace, Europa este ţinută deoparte cu obstinenţă. Totuşi, ea este mereu prezentă atunci când este vorba de semnat cecuri", scrie editorialistul cotidianului. "Fără cele 300 de milioane de euro vărsate anual, Autoritatea palestiniană nu ar mai exista şi nu ar mai fi decât Hamasul la masa discuţiilor".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.