Deschiderea pieţelor forţei de muncă din Germania şi Austria pentru muncitorii polonezi, începând cu 1 mai 2011, ar putea declanşa un nou val de emigrare, avertizează Gazeta Wyborcza. Numărul de polonezi – aproximativ 415.000 în prezent, care lucrează în Germania s-ar putea dubla, estimează specialiştii. Aceştia avertizează că în comparaţie cu primul val de emigraţie, când aproape 2 milioane de polonezi, în majoritate tineri, au plecat în căutarea unui loc de muncă după aderarea ţării la UE, plecările de anul viitor vor fi mai mici dar mult mai dureroase pentru economia naţională. Acesta se datorează faptului că, redresându-se rapid, economia Germaniei are nevoie de ingineri, lucrători în construcţii şi asistente medicale, categorii de lucrători aflate deja în penurie în Polonia. "Până în 2004, Germania a primit mai mulţi lucrători imigranţi din Polonia decât orice altă ţară din Europa iar acum poate recâştiga această poziţie deoarece studiile arată că aceasta reprezintă prima destinaţie străină a muncitorilor polonezi", observă profesorul Krystyna Iglicka, demograf la Centrul pentru Afaceri Internaţionale (CSM).
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.