Expo 2015: un fiasco milanez
"Riscă Milano să piardă Expoziţia universală?", se întreabă Il Post, după dezvăluirile potrivit cărora capitala economică, pradă "întârzierilor în proiectele de infrastructuri, polemicilor asupra atribuţiilor de posturi, conflictelor dintre colectivităţile locale şi infiltraţiile crimei organizate în cererile de oferte", se gândeşte să renunţe la organizarea evenimentului. Ar fi o ruşine pentru Milano, dar aceasta ar fi mai uşor de acceptat decât aceea de a nu fi gata în ziua inaugurării. Municipalitatea, ea, ar răsufla uşurată, cu atât mai mult cu cât, adaugă ziarul economic Italia Oggi, Ankara a propus să preia ştafeta (Izmir fusese bătut de către Milano în cursa iniţială pentru organizarea Expo 2015) şi să verse oraşului Milano – foarte îndatorat – o contribuţie financiară importantă.
Prin Tratatul de la Maastricht, semnat pe 7 februarie 1992, Comisia Europeană şi funcţionarii săi obţinuseră competenţe inedite. Două decenii mai târziu, dominanţa economiei asupra politicii le-a spulberat visele iar criza a făcut din ei ţapi ispăşitori.
De când țara lor este supusă curei de austeritate a trio-ului FMI-UE-BCE, portughezii și-au schimbat obiceiurile de consum. Criza îi împinge să economisească, dar şi să fie mai creativi.
A devenit un lucru aproape automat: de fiecare dată când apar polemici legate de modul în care Berlinul încearcă să îşi impună punctele de vedere pentru soluţionarea crizei datoriilor, germanilor li se aduce aminte de trecutul lor nazist. Care ar fi modul de reacţie? Publicaţia Die Zeit propune câteva răspunsuri.