"Asta nu ne atinge", titrează De Standaard, deasupra unei fotografii cu un tânăr pakistanez pe jumătate acoperit de noroi. Cotidianul se apleacă asupra slabei angajări a Occidentului în faţa inundaţiilor ucigaşe din Pakistan. ONG-urile ezită să lanseze campanii deoarece opinia publică nu pare suficient de mobilizată. "Solidaritatea depinde de patru factori", explică ziarul din Bruxelles: "Efectul surpriză al catastrofei, amploarea sa, afinitatea cu poporul respectiv şi momentul în care s-a produs catastrofa".
"De ce lumea nu reacţionează la drama din Pakistan?", se întreabă şi The Independent, care compară cele 40 de milioane de euro de ajutor internaţional recoltat în cursul primelor zece zile ale catastrofei (mai puţin de un euro pe victimă) cu cele mai mult de 575 de milioane de euro recoltate după cutremurul din Haïti. Analiza cotidianului londonez este mai politică: el sugerează într-adevăr că declaraţiile Primului ministru David Cameron, potrivit căruia "Pakistanul exportă terorişti",
ca şi "publicitatea negativă faţă de întoarcerea ratată la Islamabad a preşedintelui Asif Ali Zardari în timpul vizitei sale în Europa" [în timp ce ţara cădea pradă inundaţiilor] nu sunt total nevinovate.
Nici nu mai este atunci de mirare, adaugă The Independent, că supravieţuitorii se îndreaptă spre organizaţiile caritabile islamiste. Pentru a se opune cumva influenţei acestora din urmă, Inaltul Reprezentant al Afacerilor Externe ale UE, Catherine Ashton, a cerut, potrivit EUobserver.com, şefilor diplomaţiei celor Douăzecişişapte de a reflecta la un plan pe termen lung de ajutorare a Pakistanului. Răspunsurile sunt aşteptate la următoarea reuniune a Consiliului, în 11 septembrie.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.