Nici o centimă pentru greci
"Revolta slovacă", rezumă pe prima pagină Lidové noviny, imediat după refuzul Parlamentului de la Bratislava de a accepta participarea Slovaciei (816 milioane de euro) la împrumutul de 110 miliarde de euro negociat de Uniunea Europeană şi de FMI cu Grecia, pentru a o ajuta să iasă din starea de îndatorare în care se află. Calificată drept "punk al Europei" de către Financial Times Deutschland, Slovacia este singura ţară a UE care a refuzat astfel cererea celor de la Bruxelles, după ce fostul guvern aprobase iniţial acordul. Dar, notează Lidové noviny, opinia publică slovacă se află mai degrabă de partea aleşilor: "condiţiile elementare care ar face ca solidaritatea să funcţioneze nu sunt reunite", scrie cotidianul praghez, "dacă ne gândim că o ţară în care salariul lunar mediu este 308 euro ar trebui să împrumute bani unei ţări în care acelaşi salariu este de 863 de euro".
Prin Tratatul de la Maastricht, semnat pe 7 februarie 1992, Comisia Europeană şi funcţionarii săi obţinuseră competenţe inedite. Două decenii mai târziu, dominanţa economiei asupra politicii le-a spulberat visele iar criza a făcut din ei ţapi ispăşitori. 
De când țara lor este supusă curei de austeritate a trio-ului FMI-UE-BCE, portughezii și-au schimbat obiceiurile de consum. Criza îi împinge să economisească, dar şi să fie mai creativi. 
A devenit un lucru aproape automat: de fiecare dată când apar polemici legate de modul în care Berlinul încearcă să îşi impună punctele de vedere pentru soluţionarea crizei datoriilor, germanilor li se aduce aminte de trecutul lor nazist. Care ar fi modul de reacţie? Publicaţia Die Zeit propune câteva răspunsuri.