"Google ajunge în oraş", titrează Frankfurter Rundschau, imediat după anunţul-surpriză făcut de uriaşul consorţiu american, de a dori lansarea proiectului "Street View" în douăzeci de oraşe germane, din noiembrie 2010. Deja prezent în 23 de ţări, Google se loveşte de trei ani încoace de rezistenţa Berlinului şi de a unei mari părţi a populaţiei, dornică să păstreze controlul asupra vieţii sale private. De unde şi instalarea de restricţii "fără precedent", informează cotidianul: guvernul a creat, astfel, între altele, un formular care poate fi descărcat pe web prin care fiecare proprietar sau locatar al unui imobil poate împiedica Google să publice fotografia acestuia, ca şi a celor din proxima vecinătate. Societatea americană afirmă că a primit deja zeci de mii de cereri în acest sens.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.