"Libertatea presei este ameninţată în cea mai mare parte a ţărilor europene", titrează EUobserver. Avertismentul vine din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Securitate în Europa, care numără 56 de membri şi care a publicat un raport care prezintă incidente petrecute în câteva state membre ale UE inclusiv în Franţa, Italia şi Grecia. Site-ul de informaţii găzduit la Bruxelles scrie că "încălcările existente ori potenţiale ale libertăţilor mass-media merg de la un proiect de lege privind supravegherea electronică şi dreptul de interceptare al conversaţiilor în Italia – care ar putea "afecta în mod serios jurnalismul de investigaţie", la un proiect de lege din Estonia care ar putea permite grave derogări de la respectarea dreptului de protecţie a identităţii surselor, până la faptul că preşedintele francez Nicolas Sarkozy desemnează personal şeful serviciului public de radiodifuziune, France Television".
Pe de altă parte, cotidianul din Milano, Corriere della Sera scrie că parlamentul italian a decis să amâne pentru septembrie votarea controversatei propuneri făcute de primul ministru Silvio Berlusconi privind "legea cenzurii". Legea este contestată de o parte a juriştilor, presei şi opiniei publice deoarece limitează dreptul de a efectua interceptări ale unor conversaţii de interes public şi de a publica transcrierea acestora. Corriere adaugă faptul că blogurile care nu publică corecţii vizând părţile implicate vor plăti amenzi uriaşe de până la 25.000 euro.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.