SME, 16 iulie 2010
“Fără limite pentru bastionul euro sau pentru bugetul nostru”, titrează SME. Pe 15 iulie, guvernul slovac a acceptat să contribuie la Fondurile de stabilizare a zonei euro, în valoare de 4,7 miliarde de euro, creat pentru a linişti pieţele. Dar Bratislava refuză să împrumute Grecia. “Situaţia este critică”, declară noul prim-ministru Iveta Radičová. “La sfârşitul anului, deficitul bugetar al acestei ţări va fi asemănător cu cel al Greciei.” Atena, aminteşte cotidianul, s-a angajat să reducă deficitul până la 8,7% din PIB până la sfârşitul anului.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.