“Grunwald a transformat Polonia dintr-o periferie într-un centru al Europei”, scrie Polska pe prima pagină. Cu 600 de ani în urmă, floarea cavalerilor europeni s-a ciocnit lângă satul Grunwald în ceea ce a devenit una dintre cele mai lungi bătălii din Evul Mediu. Sprijinite de armatele cavalerilor vest-europeni, forţele Ordinului Teutonilor au fost învinse de armata polono-lituaniană condusă de regele polonez Jagiełło. Cehi şi ruteni s-au bătut şi ei alături de polonezi. “A fost cea mai mare expunere de forţe a Europei Centrale, care, în acel timp, era considerată o zonă de cuceriri de către vestici” a spus ziarului Janusz Lewandowski, comisarul UE pentru buget.
Victoria de la Grunwald a devenit mai târziu mitul fondator nu numai pentru independenta Polonie, dar şi pentru Lituania, şi o “apoteoză a suveranităţii statale a Poloniei”. Dar pentru mult timp a aruncat o umbră asupra relaţiilor polonezo-germane (Cavalerii Teutoni erau în mare parte nemţi) şi a fost folosită în scop propagandistic. Autorităţile comuniste poloneze i-au descris pe politicienii vest germani, inclusive pe cancelarul Konrad Adenauer, ca pe succesorii politicilor imperiale ale Marilor Maeştri din Ordinul Teutonic. Dar astăzi, Grunwald mai degrabă uneşte decât dezbină. Preşedintele polonez ales şi preşedinţi ai Lituaniei, României şi Moldovei participă la celebrarea celei de-a 600 aniversări a bătăliei, alături de Marele Maestru al Odinului Teutonic, italianul Bruno Platter. Sâmbătă, bătălia va fi pusă în scenă pe terenurile de la Grunwald, sub ochii a 200,000 de vizitatori.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.