Cinci ani după intrarea în vigoare a Statutului Cataloniei, Curtea constituţională a decis asupra recursului depus în 2006 de opoziţia de dreapta asupra textului stabilind autonomia lărgită a regiunii. “Curtea a aprobat 95% din textul original, fără să satisfacă la Generalitat”, guvernul regional catalan, declarând neconstituţionale14 din cele 223 de articole ale textului şi “interpretând” 27, notează El País. Ziarul madrilen califică drept istorică decizia Curţii, având în vedere implicaţiile politice, dar de asemenea o consideră “mai polemică şi complicată” decât oricare alta de până acum. Sentinţa, care defineşte conceptul de naţiune catalană şi aminteşte “unitatea indisolubilă a Spaniei” va da “numeroase muniţii retorice” în vederea campaniei pentru alegerile locale, prevăzute în toamnă. El Mundo, pe de altă parte, califică sentinţa drept “o mare peticeală juridică din care Spania iese slăbită” şi anunţă “o perioadă de mare tensiune între Catalonia şi guvernul central, în cel mai bun dintre cazuri”. Dinspre partea catalană, La Vanguardia estimează că decizia Curţii “a fost fără milă pentru aspiraţiile catalane în materie de limbă, de justiţie şi de impozite”, nerecunoscând mai ales caracterul “preferenţial” al catalanei. Totuşi, mai notează La Vanguardia, decizia “a permis să salveze mobilele reformei catalane şi să pună la adăpost esenţialul”, la fel cum a “salvat” “demnitatea Cataloniei”. Potrivit El Periódico de Catalunya, în sfârşit Curtea a probat un “Statut cu reducere”, în timp ce acesta fusese aprobat de Parlamentele spaniole şi catalan şi în timpul unui referendum regional, în 2006.
Spania
Catalonia, ceva mai puţin autonomă
29 iunie 2010
Presseurop
Presseurop
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro.
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi.
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.