"Alegătorii vor adevărul": aceasta este lecţia pe care o vedeDie Presse în rezultatele alegerilor care s-au derulat de curând în Republica Cehă, în Olanda, în Anglia şi Germania. Şocaţi de criza grecească, europenii preferă să aleagă un guvern care promite austeritatea. Cotidianul vienez elaborează mai multe teze asupra evoluţiei politicii în Europa.
Mai întâi, stânga nu are forţa intelectuală pentru a profita de criza capitalismului şi pierde una după alta alegerile – mai puţin în Grecia "unde Giorgios Papandreu şi-a regretat probabil victoria". Apoi, alegerile sunt de obicei destituiri ale puterilor deja în post. Şi în fine, s-a terminat cu bipartitismul clasic: lumea partidelor politice a devenit multipolară. În toate cazurile de figură, cei care câştigă cel mai mult din situaţia actuală din Europa sunt liberalii, notează Die Presse. Căci aceştia din urmă reuşesc să umple un vid politic, mai ales la alegătorii sensibili la populism.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.