Barack Obama îşi ţine "cizma pe gâtul" pensionarilor din Marea Britanie, titrează The Daily Telegraph. Această acuzaţie extraordinară urmează criticile usturătoare ale preşedintelui SUA vizând compania petrolieră britanică BP, a cărei platformă offshore Deepwater Horizon care a explodat în 20 aprilie continuă să libereze ţiţei în Golful Mexic. Înainte de accident, "BP era cea mai mare companie din Marea Britanie, cu o valoare bursieră de 122 de miliarde lire sterline (148 de miliarde de euro). De atunci, 49 de miliarde de lire sterline (59 miliarde euro) au fost şterse din această valoare". Analiştii londonezi dau vina pe Obama. "Poziţia BP-ului în vârful Bursei de valori londoneze înseamnă că este o piatră de temelie a aproape fiecărui fond de pensii din Marea Britanie", observă cotidianul conservator, "deci valoarea ei este esenţială pentru milioane de muncitori". BP s-a angajat să plătească 7,2 miliarde de lire sterline (8.7 miliarde de euro) de dividende acţionarilor săi, o măsură la care guvernul Statelor Unite se opune violent cât timp puţul continuă să cauzeze scurgeri estimate la 30000 de barili pe zi.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.