Este "întâlnirea căştigătorilor crizei", remarcă Die Presse pe prima sa pagină, în ziua în care Institutul internaţional de finanţe se reuneşte la Viena. Obiectivul acestei reuniuni, organizate de către Directorul Deutsche Bank şi unde sunt aşteptaţi printre alţii şi preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, ca şi investitorul american George Soros, este organizarea lutei împotriva regularizării sectorului bancar. Dar cotidianul vienez constată că toate măsurile anunţate de la începutul crizei au fost deja uitate: "regularizarea tuturor burselor, produselor şi actorilor" anunţată de G20, planul unei autorităţi financiare europene, a unei taxe Tobin şi a unei taxe bancare. Ziarul subliniază că cei mai mari câştigători din salvarea Greciei sunt bancherii germane şi franceze. "Lobbyingul merge de minune", afirmă Die Presse, care prezice un viitor incert pentru proiectul "Basel III", care obligă de fapt băncile să deţină mai multe fonduri proprii, pentru a împiedica falimentul uriaşilor financiari. Băncile europene, cu predilecţie, ar avea nevoie de 300 de miliarde de euro suplimentare.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.