"In vedere, un acord istoric pentru fondul monetar internaţional", titrează Les Echos. Cotidianul economic francez dezvăluie anumite modalităţi tehnice ale Fondului de stabilizare care ar trebui definitivate în acest 7 iunie, la Luxemburg, de către miniştrii Finanţelor din ţările care aparţin zonei euro. "Negocierile s-au dublat în intensitate săptămâna trecută, mai ale între Paris şi Berlin", şi au ajuns la un acord asupra "mecanismelor de intervenţie ale fondului de stabilizare financiară care va împrumuta pe pieţe pentru a realiza efectiv salvarea". Dispozitivul ar trebui să atingă suma de 750 de miliarde de euro, aminteşte ziarul, "dintre care 250 de miliarde împrumutaţi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), 60 de miliarde din partea Comisiei Europene şi 440 de miliarde garantaţi de ţările din zona euro, cei şaisprezece sperând să obţină astfel o notă de 'AAA" pentru acest fond". Statele vor fi de fapt principalii operatori, căci "disponibilizarea sumelor va fi decisă la nivel de Eurogrup. Comisia Europeană, care va putea de altfel împrumuta 60 de miliarde de euro de ajutoare suplimentare, va avea deci până la urmă doar un rol de spectator".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.