"Creştin-democraţii nu îl consideră pe Geert Wilders ca pe un partener potenţial", este titlul unui articol din Trouw publicat la o săptămână de alegerile parlamentare de pe 9 iunie. Leaderul Apelului creştin-democrat (CDA), primul ministru actual Jan Peter Balkenende, a spus că preferă o coaliţie cu liberalii din VVD, democraţii din D66 şi verzii din GroenLinks, în vederea unui guvern de "reformaţi". Populist şi islamofob, PVV-ul lui Geert Wilders refuză creşterea pragului minim al vârstei de pensionare (fixat la ora actuală la 65 de ani) şi ar putea "strica imaginea Olandei în lume". Pe de altă parte, laburiştii din PvdA "nu sunt pregătiţi", consideră Balkenende, "să reducă durata alocaţiei de şomaj". Trouw subliniază că este "foarte neobişnuit" ca un prim-ministru să-şi exprime preferinţele în pragul alegerilor, strategie menită să atragă electoratul moderat, îngrijorat de avansul PVV-ului. Conform ultimelor sondaje, VVD-ul ar fi marele câştigător (37 de fotolii parlamentare din 150), urmat de PvdA (28), de CDA (25) şi de PVV (17).
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.