Pentru prima dată, Jose Manuel Barroso s-a opus în mod public Germaniei, s-au mai degrabă amendamentului la Tratatul de la Lisabona cerut de către cancelarul german, Angela Merkel, scrie Dziennik Gazeta Prawna. Berlin vrea ca tratatul să prevadă sancţiuni împotriva ţărilor din zona euro care depăşesc în mod repetat nivelurile autorizate ale deficitului bugetar. "Ar fi naiv să se creadă că tratatul poate fi reformat doar acolo unde Germania este interesată" a avertizat preşedintele Comisiei Europene. Acesta este susţinut de mai mulţi experţi care consideră că introducerea amendamentului propus ar însemna deschiderea cutiei Pandorei. Cotidianul din Varşovia crede că "Berlinul ar vrea să vindece euro de o manieră dinamică, în timp ce Bruxelles preferă o cale mai lentă, mai sigură, o cale mai europeană". Redactorul-şef al DZP se întreabă dacă preşedintele Comisiei, remarcabil de apatic în timpul dezamorsării crizei greceşti, nu încearcă acum să recâştige terenul pierdut. Scoaterea de pe rol a Germaniei presupune un risc minim, scrie cotidianul, având în vedere reacţia rece, din partea a mai multor state membre, inclusiv Marea Britanie şi Franţa, la planul lui Merkel.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.