"Şi omul a dat viaţă", scrie The Economist, imediat duplă anunţul, în 20 mai, în paginile revistei de Ştiinţă, că geneticianul Craig Venter şi echipa sa au creat prima formă de viaţă sintetică. Noul organism este bazat pe o bacterie care provoacă anumite boli la capră, dar la baza sa se află un genom sintetic construit în întregime pornind de la "produse chimice aflate în laboratoare". "In final", scrie săptămânalul londonez, "nu a existat nici un castel, nici o furtună şi nici vreun asistant cocoşat". Fără a glumi pe seama lui Frankestein, a început o nouă eră pentru umanitate, a devenit posibil "să concepi o lume în care noile bacterii (şi eventual noile plante şi animale) sunt concepute pe ordinator, şi apoi cultivate". Aplicaţiile practice ar putea include bacterii care produc biocarburanţi, absorb  dioxid de carbon din atmosferă şi chiar ar folosi la fabricarea vaccinelor. Oricare ar putea fi rezervele pe care le-am avea faţă de procesul de alterare a creaţiei, "este aici, la bine şi la rău", scrie The Economist. "A crea viaţă nu mai este privilegiul zeilor".