America Latină "vrea ca Europa să îi dea o şansă", scrie El Pais, cu ocazia summit-ului UE-America Latină şi Caraibe, care a început în 17 mai. Regiunea "şi-a consolidat democraţia şi a evitat criza economică globală", informează cotidianul spaniol, notând că statele din America Centrală au intenţia ca după 19 mai relaţiile lor cu UE să devină mai bune, mai ales în domeniul comercial, şi că Mercosur, blocul comercial sud-american, care include Brazilia, Argentina şi Uruguay, doreşte şi el un partenariat de comerţ liber. Cu China ameninţând să devină cel de al doilea mare investitor în zonă după Statele Unite, începând cu 2020, iată aici o excelentă oportunitate pentru preşedinţia spaniolă a UE de a sprijini aceste negocieri, argumentează El Pais. Altfel, "şansa sa va fi pierdută pentru totdeauna". Mercosur are în prezent cel mai ridicat PIB din lume, al cincilea, iar Brazilia visează statutul de viitoare putere globală, conchide cotidianul.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.