Pentru a completa fondul de stabilizare creat de către cei Douăzeci şi Şapte în 9 mai, Comisia Europeană propune ca Bruxelles să evalueze marile linii ale bugetului Statelor membre înaintea examenului lor de către Parlamentele naţionale. Această idee, remarcă Le Monde, a generat "jena unora sau furia altora". "O punere sub tutelă la antipozii unei necesare concertări inteligente", comentează cotidianul parizian în editorialul său. "Inainte de toate, preşedintele Comisie Europene este cel mai puţin bine plasat pentru a face o asemenea propunere. Absent şi ca şi tetanizat de criza financiară din 2008, criza economică din 2009 şi criza grecească din 2010, Dl Barroso trece drept un pompier al 25a ore". In fine, "dacă este esenţială", adaugă Le Monde, "această iniţiativă dovedeşte încă o dată deficitul democratic al Europei. Recondus în fruntea Comisiei cu câteva luni în urmă de către şefii de Stat şi de guverne cărora nu le face umbră, Dl Barroso pare să nu fi priceput nimic din eşecul Tratatului constituţional din 2005".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.