"Statul intră în terapie de şoc", titrează România liberă, imediat după anunţul, de către preşedintele Traian Băsecu, a măsurilor de austeritate care sunt presupuse să redreseze deficitul României şi să ferească ţara de un scenariu grec. Contrar măsurilor cerute de Fondul Monetar Internaţional – o creştere a cotei unice de impozitare şi a TVA – planul guvernului prevede reducerea salariilor (-25 %) şi a pensiilor (-15 %) din funcţia publică, şi reducerea indemnităţilor de şomaj (-15 %), începând cu 1 iunie. Aproximativ 140 000 de funcţionari îşi vor pierde printre altele postul înainte de sfârşitul anului 2010. Dacă România liberă notează faptul că "şeful Statului şi guvernatorul Băncii Naţionale au ţinut piept reprezentanţilor FMI, opunând neîncrederii lor varianta încrederii", socialiştii şi sindicatele au acuzat în schimb aceste măsuri ca "împingând populaţia spre un genocid similar Greciei".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.