"Judecătorii pun o bombă sub alegerile" belgiene din 13 iunie, titrează De Standaard. Intr-o scrisoare trimisă în 3 mai la mai mulţi responsabili ai ţării, doisprezece preşedinţi flamanzi de tribunale de primă instanţă consideră că scrutinul va fi ilegal. In 2003, argumentează ei, Curtea constituţională a decis că alegerile sunt contrare Constituţiei belgiene atâta timp cât circumscripţia bilingvă Bruxelles-Hal-Vilvorde, măr al discordiei comunităţilor flamande şi francofone, nu va fi divizată. Judecătorii doresc ca scrutinul să fie organizat potrivit circumscripţiilor dinainte de 2003, dată la care a fost redesenat BHV. Dar "la mai puţin de 40 de zile de alegeri, acest tip de reorganizare gigantică" pare "complet imposibil", crede cotidianul flamand. Ministrul de Interne, Annemie Turtelboom, răspunde că "deşi Curtea judecase actuala lege electorală ca fiind neconstituţională, nu o anulase. Ea rămâne deci valabilă", o interpretare care divizează juriştii. Belgia "se dirijează spre alegeri ilegale şi ignoră avertismentul celor doisprezece judecători", constată De Standaard.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.