Spania şi Gibraltarul au negociat un acord de schimburi de informaţii financiare care va pune capăt deceniilor de opacitate financiară de pe insulă, scrie cotidianul El Pais. Cu toate acestea, guvernul spaniol a făcut apel la Marea Britanie pentru a semna un acord. "Spania a pretins obţinerea suveranităţii asupra insulei pentru 300 de ani", scrie cotidianul din Madrid şi "nu recunoaşte capacitatea acesteia de a negocia în cont propriu". Semnarea unui acord internaţional cu coloniile britanice va însemna o recunoaştere implicită a suveranităţii. Cotidianul mai scrie că paradisul fiscal continuă să primească zilnic influxuri de bani lichizi proveniţi din evaziunea fiscală şi crima organizată. 30% din cererile de audit solicitate de către serviciile de investigaţii criminale spaniole sunt blocate ori rămân fără răspuns. Autorităţile din Gibraltar susţin că aceste cereri sunt trimise autorităţilor britanice în loc să le fie trimise direct lor.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.