Criza politică belgiană nu îngrijorează prea mult diplomaţii în post la Bruxelles, în timp ce preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene va începe în 1 iulie, scrie Le Soir. Totuşi această criză "cade în momentul cel mai nepotrivit pentru Europa", subliniază cotidianul economic francez La Tribune, care precizează că "preşedinţia belgiană era foarte aşteptată mai ales în dezbaterea bugetară, asupra formării noului serviciu diplimatic european sau mai ales asupra ansamblului dosarelor de regularizare financiară". Îngrijorări care nu îşi au locul, dacă ar fi să credem Le Soir: "În realitate, mecanica europeană este făcută astfel încât să nu capituleze în faţa eşecurilor unei preşedinţii turnante. Dovadă Republica cehă. În 2009, criza politică majoră nu a împiedicat Praga să meargă până la capătul unei preşedinţii fără strălucire". Iar cotidianul din Bruxelles conchide: "Şi apoi Europa este de acum înainte dotată cu un preşedinte de Consiliu European (Herman Van Rompuy) ca şi cu o Înaltă Reprezentantă (Catherine Ashton) care îi iau preşedinţiei turnante faima de altădată".
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.