Ultimele incertitudini în privinţa participării la alegerile prezidenţiale poloneze din 20 iunie, s-au spulberat. Jarosław Kaczyński, liderul partidului de opoziţie Lege şi Justiţie (PiS), şi-a anunţat candidatura. Într-un comunicat de presă din 26 aprilie, acesta a anunţat că doreşte să îndeplinească "misiunea" fratelui său Lech şi a elitei politice poloneze "ucise" în accidentul aviatic care a avut loc pe 10 aprilie, în apropiere de Smolensk. Sondajele arată că, cu sprijinul a aproximativ 27% din cei intervievaţi, Kaczyński este singurul capabil de a se confrunta cu candidatul centrist al Platformei Civice (PO), Bronisław Komorowski, sprijinit de aproape jumătate din cei care au participat la sondaj (47%). "Va fi un război al nervilor şi al aşteptării, pentru a vedea cine este cel care va lovi primul", prevede Polska. Pe de altă parte, cotidianul Gazeta Wyborcza susţine o campanie împotriva divizării polonezilor în "drepţi" şi "nedrepţi". "Disputele trebuie să rămână doar la nivelul diferenţelor de opinie şi nimeni nu trebuie exclus din comunitatea naţională", scrie cotidianul liberal.
Un sector public tentacular, sindicate atotputernice, o politică clientelistă: în Grecia, antreprenorii, care nu sunt nici ei nevinovaţi, au o listă interminabilă de plângeri. Dar,după ce au delocalizat, neglijat cercetarea şi practicat evaziunea fiscală, ei ar fi printre primii care ar suferi de o ieşire din zona euro. 
În timp ce estonienii se consideră ei-înşişi un popor conectat, statisticile arată că doar o treime din populaţie are un cont pe celebra reţea socială. Întrucât viaţa privată trebuie să rămână privată, spun celelalte două treimi. 
Șeful alianței de stânga SYRIZA este noua speranță a politicii grecești. Cu stilul său, aflat între pragmatism și retorica luptei de clasă, el neliniștește Berlinul; și nu doar pe susținătorii politicii de austeritate a Angelei Merkel.